STEATÍT s.n. Varietate de talc, de culoare albă, gălbuie sau cenuşie, cu diferite întrebuinţări în industrie, la fabricarea unor obiecte decorative etc. [Pr.: ste-a-] – Din fr. stéatite, germ. Steatit.

STEATÍT s. (MIN.) talc.

steatít s. n. (sil. ste-a-)

STEATÍT n. Mineral compact de culoare albă, cenuşie sau gălbuie, întrebuinţat la confecţionarea unor obiecte decorative şi ca materie primă la fabricarea izolatoarelor etc. /<fr. stéatite, germ. Steatit

STEATÍT s.n. Varietate de talc compactă, de culoare albă-verzuie. [< fr. stéatite].