|
|
stivui. 4 rezultate gasite
STIVUÍ, stivuiésc, vb. IV. Tranz. A aranja în stive obiecte de acelaşi fel, a face stive; a stiva. – Stivă + suf. -ui.
STIVUÍ vb. (rar) a stiva. (A ~ lăzile.)
stivuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. stivuiésc, imperf. 3 sg. stivuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. stivuiáscă
A STIVU//Í ~iésc tranz. (obiecte de acelaşi fel) A aşeza în straturi suprapuse; a face stive. /stivă + suf. ~ui
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
