STÓFĂ, stofe, s.f. Ţesătură de lână sau de fibre sintetice, mai groasă decât pânza, întrebuinţată pentru confecţionarea îmbrăcămintei, pentru tapisarea mobilei etc. ♦ Fig. (Cu determinări introduse prin prep. „de“) Predispoziţie, aptitudine, talent. ♢ Expr. A avea stofă = a avea calităţi deosebite (într-un anumit domeniu). [Var.: ştófă s.f.] – Din germ. Stoff, it. stoffa.

ŞTÓFĂ s.f. v. stofă.

STÓFĂ s. (reg.) pănură. (~ de haine.)

stófă s. f., g.-d. art. stófei; (sorturi, bucăţi) pl. stófe

STÓF//Ă ~e f. 1) Ţesătură calitativă, mai ales de lână. ♢ A avea ~ a fi înzestrat cu anumite aptitudini, ce pot fi dezvoltate. 2) la pl. Varietăţi ale unei astfel de ţesături. [G.-D. stofei] /<germ. Stoff, it. stoffa

Stofa groasa le lana prelucrata la piua

STÓFĂ s.f. Ţesătură de lână, de fire sintetice etc. mai groasă ca pânza; postav. ♦ (Fig.) Dispoziţie, talent, aptitudini. [Var. ştofă s.f. / < it. stoffa, germ. Stoff].

ŞTÓFĂ s.f. v. stofă.