SUBÍT, -Ă, subiţi, -te, adj. (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt şi pe neaşteptate; brusc, neprevăzut, neaşteptat. – Din fr. subit.

SUBÍT adj., adv. 1. adj. v. inopinat, instantaneu, neaşteptat, neprevăzut. (Plecarea lui ~.) 2. adj. brusc, fulgerător, instantaneu, năprasnic, neaşteptat. (Moarte ~.) 3. adv. v. deodată.

subít adj. m., pl. subíţi; f. sg. subítă, pl. subíte

SUBÍ//T ~tă (~ţi, ~te) şi adverbial Care se produce într-un timp scurt şi pe neaşteptate; momentan şi imprevizibil; brusc. Moarte ~tă. /<fr. subit

SUBÍT, -Ă adj. (adesea adv.) Care vine deodată, pe neaşteptate, brusc; neprevăzut, inopinat. [< fr. subit, cf. lat. subitus].