SUBJUGÁRE, subjugări, s.f. Acţiunea de a subjuga şi rezultatul ei. – V. subjuga.

Subjugare ≠ dezrobire

SUBJUGÁRE s. 1. aservire, înrobire, robie, robire, supunere, (fig.) înfeudare, îngenunchere. (~ unui popor străin.) 2. înrobire, (livr.) servitute. (Stare de ~ a unui popor.) 3. cucerire, ocupare, supunere. (~ Galiei de către romani.) 4. v. în-cântare.

subjugáre s. f., g.-d. art. subjugării; pl. subjugări

SUBJUGÁRE s.f. Acţiunea de a subjuga şi rezultatul ei; robire, supunere, dominare. [< subjuga].