SUCULÉNT, -Ă, suculenţi, -te, adj. Cu mult suc, zemos, hrănitor; p. gener. bun, gustos, savuros. ♦ (Substantivat, f. pl.) Nutreţuri provenite din plante cu tuberculi şi din rădăcinoase. ♦ Fig. Plin de conţinut, de savoare, bogat în idei. – Din fr. succulent, lat. suculentus.

SUCULÉNT adj. 1. v. zemos. 2. v. hrănitor. 3. v. gustos.

suculént adj. m., pl. suculénţi; f. sg. suculéntă, pl. suculénte

SUCULÉN//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care conţine mult suc; cu mult suc; zemos; mustos. 2) Care are gust foarte plăcut; cu savoare deosebită; delicios; savuros; delicat. 3) fig. Care are conţinut bogat; cu multe idei. /<fr. succulent, lat. succulentus