SUPRAVEGHETÓR, -OÁRE, supraveghetori, -oare s.m. şi f., s.n. 1. S.m. şi f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. 2. S.n. (În sintagma) Supraveghetor de flacără = aparat electronic destinat supravegherii prezenţei flăcării în timpul funcţionării arzătoarelor, în scopul prevenirii unor incendii. – Supraveghea + suf. -tor.

SUPRAVEGHETÓR s. (astăzi rar) priveghetar, veghetar, (înv.) prevegheu, priveghi, respicient.

supraveghetór s. m. (sil. -pra-), pl. supraveghetóri

SUPRAVEGHET//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva. /a supraveghea + suf. ~tor