SUZERÁN, -Ă, suzerani, -e, s.m., adj. 1. S.m. (În evul mediu) Mare senior de care depindeau alţi seniori, ca urmare a relaţiilor de suzeranitate. 2. Adj. (Despre state) Care exercita autoritatea asupra unui stat mai slab, amestecându-se în politica internă a acestuia şi impunându-i anumite obligaţii politice şi financiare. – Din fr. suzerain.

suzerán s. m., adj. m., pl. suzeráni; f. sg. suzeránă, pl. suzeráne

SUZERÁN¹ ~i m. (în evul mediu) Latifundiar feudal de care depindeau alţi feudali, aflaţi în raport de vasalitate cu acesta. /<fr. suzerain

SUZERÁN² ~ă (~i, ~e) (despre state) Care îşi exercită influenţa asupra altui stat, aflat în raport de vasalitate cu acesta. /<fr. suzerain