|
|
tăbăcire. 3 rezultate gasite
TĂBĂCÍRE, tăbăciri, s.f. Acţiunea de a tăbăci şi rezultatul ei; tăbăceală, tăbăcit1, argăsire, argăseală, argăsit, tanaj. – V. tăbăci.
TĂBĂCÍRE s. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcit, (rar) tanaj, tanare, (reg.) cruşeală, cruşire, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubeală, dubire, dubit. (~ pieilor.)
tăbăcíre s. f., g.-d. art. tăbăcírii; pl. tăbăcíri
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
Jocuri
|
