|
tăbăcit. 6 rezultate gasite
TĂBĂCÍT1 s.n. Tăbăcire. – V. tăbăci.
TĂBĂCÍT2, -Ă, tăbăciţi, -te, adj. (Despre piele) Care a fost transformat, cu ajutorul tananţilor, într-un produs moale, suplu, impermeabil, elastic şi rezistent la uzură. ♦ Fig. (Despre pielea sau trupul omului) Ars de soare şi de vânt; bătătorit de muncă; bătucit, înăsprit. – V. tăbăci.
TĂBĂCÍT s. v. tăbăcire.
TĂBĂCÍT adj. argăsit, (reg.) cruşit, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubit. (Piei ~.)
tăbăcít s. n.
TĂBĂCÍ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) (despre piei) Care a fost supus procesului de tăbăcire. 2) fig. (despre pielea omului, mâini, faţă) Care este înăsprit de acţiunea unor factori externi (vânt, soare etc.). /v. a tăbăci
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|