TĂTĂRÉSC, -EÁSCĂ, tătăreşti, adj. 1. Tătar (2). 2. Fig. Straşnic, grozav (de rău). – Tătar + suf. -esc.

TĂTĂRÉSC adj. v. tătar.

tătărésc adj. m., f. tătăreáscă; pl. m. şi f. tătăréşti

TĂTĂR//ÉSC ~eáscă (~éşti) 1) Care aparţine Tatariei sau populaţiei ei; din Tataria. 2) Care aparţinea fostelor state feudale ale tătarilor sau populaţiei lor; din fostele state feudale ale tătarilor. /tătar + suf. ~esc