TARÁR, tarare, s.n. Maşină folosită pentru a curăţa seminţele de impurităţi, prin antrenarea lor într-un curent de aer. – Fr. tarare.

TARÁR, tarare, s.n. Maşină folosită în industria morăritului pentru a curăţa seminţele de cereale de impurităţi prin cernere şi prin antrenarea lor într-un curent de aer. – Din fr. tarare.

tarár s. n., pl. taráre

TARÁR ~e n. (în industria morăritului) Maşină pentru separarea cerealelor de impurităţi. /<fr. tarare