TECTÓNIC, -Ă, tectonici, -ce, adj., s.f. 1. Adj. Care se referă la tectonică (2), care aparţine tectonicii, care este legat de mişcările scoarţei Pământului. 2. S.f. Ramură a geologiei care studiază structura scoarţei terestre şi cauzele mişcărilor şi deformărilor ei. ♦ Structură geologică. – Din fr. tectonique.

tectonic

tectónic adj. m., pl. tectónici; f. sg. tectónică, pl. tectónice

TECTÓNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de tectonică; propriu tectonicii. 2) Care este caracteristic pentru mişcările scoarţei terestre. /<fr. tectonique