TÉRMIC, -Ă, termici, -ce, adj. De căldură, privitor la căldură, care produce (sau se produce prin) căldură. ♢ Centrală termică = totalitatea clădirilor, instalaţiilor şi aparatelor în care se produce căldura, centralizat, pentru clădirile situate la o distanţă relativ mică. Agent termic = substanţă (apă caldă, abur etc.) care produce sau transferă căldură într-o instalaţie termică. – Din fr. thermique.

térmic adj. m., pl. térmici; f. sg. térmică, pl. térmice

TÉRMI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de căldură; propriu căldurii. ♢ Centrală ~că centrală care produce căldură pentru încălzirea clădirilor sau în scopuri tehnologice. /<fr. thermique

TÉRMIC, -Ă adj. Referitor la căldură. ♢ Centrală termică = centrală folosită pentru producerea căldurii. // Element secund de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) căldură“, „temperatură“. [< fr. thermique, it. termico].