TOCÍLĂ, tocile, s.f. Maşină compusă dintr-un disc abraziv acţionat cu un mâner sau o pedală, cu care se ascut instrumentele de tăiat. – Din bg., scr. točilo.

tocílă s. f., g.-d. art. tocílei; pl. tocíle

TOCÍL//Ă ~e f. Dispozitiv (manual) pentru ascuţirea instrumentelor de tăiat. /<sl. tocilo