TOTALIZÁ, totalizez, vb. I. Tranz. A socoti suma, totalul; a aduna. ♦ A întruni un număr de..., a însuma. – Din fr. totaliser.

TOTALIZÁ vb. 1. v. aduna. 2. v. însuma.

totalizá vb., ind. prez. 1 sg. totalizéz, 3 sg. şi pl. totalizeáză

A TOTALIZ//Á ~éz tranz. 1) (elemente omogene) A supune operaţiei de adunare; a suma; a aduna. 2) A conţine în sine; a număra în total. 3) (afirmaţii, opinii, observaţii etc.) A supune unei priviri de ansamblu (trăgând concluzii). /<fr. totaliser

TOTALIZÁ vb. I. tr. 1. A calcula suma totală a ceva, a face totalul, a aduna. ♦ A însuma. 2. A generaliza, a sintetiza. [< fr. totaliser].