TRANSFÉR, transferuri, s.n. Faptul de a (se) transfera. – Din fr. transfert.

TRANSFÉR s. 1. v. mutare. 2. v. transmisiune. 3. v. schimb.

transfér s. n. (sil. mf. trans-), pl. transféruri

TRANSFÉR ~uri n. v. A TRANSFERA şi A SE TRANSFERA. ♢ ~ de drepturi transmisiune de drepturi. [Sil. trans-fer] /<fr. transfert

TRANSFÉR s.n. 1. Transferare. ♦ Transmitere a unui drept de proprietate sau a unor obligaţii de la o persoană la alta, respectând anumite formalităţi. 2. (Psih.) Mutare a încărcăturii, a sarcinii afective de la un obiect la altul. 3. (Tehn.) Trecere a energiei de la un generator la un receptor. ♦ Trecere a unui radical, ion, electron etc. de la o substanţă chimică la alta. [Pl. -ruri, -re. / < fr. transfert].