TRANSPIRÁŢIE, transpiraţii, s.f. Faptul de a transpira; transpirare. ♦ (Concr.) Secreţie eliminată prin porii pielii; sudoare, năduşeală. ♦ (Concr.) Vapori de apă eliminaţi de către plante. – Din fr. transpiration.

TRANSPIRÁŢIE s. apă, înnăduşeală, năduşeală, sudoare, (rar) sudaţie, (reg.) asud, năbuşeală, năduf. (E plin de ~ din cauza efortului.)

transpiráţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. -spi-), art. transpiráţia (sil. ţi-a), g.-d. art. transpiráţiei; pl. transpiráţii, art. transpiráţiile (sil. -ţi-i-)

TRANSPIRÁŢI//E ~i f. Lichid secretat de glandele sudoripare şi eliminat prin porii pielii; sudoare. [G.-D. transpiraţiei] /<lat. transpiratio, ~onis, fr. transpiration