TRANZÁCŢIE, tranzacţii, s.f. Convenţie între două sau mai multe părţi, prin care se transmit anumite drepturi, se face un schimb comercial etc.; p. gener. înţelegere, învoială, acord. [Var.: (înv.) tranzacţiúne s.f.] – Din fr. transaction, lat. transactio, -onis.

TRANZÁCŢIE s. 1. afacere, (englezism) business. (O bună ~ comercială.) 2. operaţie. (~ de bursă.) 3. v. înţelegere.

tranzácţie s. f. (sil. -ţi-e; mf. tranz-), art. tranzácţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. tranzácţiei; pl. tranzácţii, art. tranzácţiile (sil. -ţi-i-)

TRANZÁCŢI//E ~i f. Înţelegere încheiată între două sau mai multe părţi, pe bază de concesii reciproce, asupra transmiterii unor drepturi sau asupra schimbului de mărfuri. [G.-D. tranzacţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. transaction, lat. transactio, ~onis