TREN, trenuri, s.n. 1. Convoi de vagoane de cale ferată legate între ele şi puse în mişcare de o locomotivă. ♢ Tren subteran = metrou. ♢ Expr. A scăpa (sau a pierde) trenul = a scăpa o ocazie favorabilă. 2. Convoi de vehicule formând o unitate de transport, antrenat de unul sau mai multe vehicule motoare sau prin cablu, prin tracţiune animală etc. ♢ (Înv.) Tren de luptă = convoi de vehicule care aprovizionează cu muniţii trupele aflate în linia de luptă. 3. Ansamblu de dispozitive sau de maşini-unelte care îndeplinesc împreună un anumit rol funcţional, o anumită operaţie tehnică etc. ♢ Tren fix = ansamblu de piese din interiorul cutiei schimbătorului de viteze, format din axul intermediar şi pinioanele fixe. Tren de laminare = dispozitiv al maşinilor din filatura de bumbac, care serveşte la descreţirea şi paralelizarea fibrelor şi la subţierea produselor intermediare de fabricaţie. Tren de roţi = sistem de roţi dinţate montate pe acelaşi arbore. Tren de aterizare (sau de amerizare) = ansamblul organelor cu ajutorul cărora un avion (sau un hidroavion) alunecă pe pământ (sau pe apă) înainte de a-şi lua zborul sau după ce a aterizat (sau a amerizat). 4. (În sintagma) Tren anterior (sau posterior) = partea de dinainte (sau de dinapoi) a corpului unui animal. – Din fr. train.

TREN s. v. locomotivă.

tren s. n., pl. trénuri

TREN ~uri n. 1) Vehicul constând dintr-un şir de vagoane de cale ferată trase de o locomotivă. ~ de pasageri. ♢ ~ de marfă mărfar. ~ sanitar tren pentru transportul bolnavilor şi răniţilor. ~ subteran metrou. A scăpa (sau a pierde) ~ul a pierde o ocazie favorabilă; a rata. 2) Şir de vehicule formând o unitate de transport. ~ de automobile. ♢ ~ de luptă convoi de vehicule care aprovizionează cu muniţii liniile de luptă. 3) tehn. Totalitate a organelor unui sistem care realizează împreună o anumită operaţie. ♢ ~ de laminare dispozitiv al maşinii de filat cu ajutorul căruia sunt descreţite şi aşezate paralel fibrele. ~ de roţi sistem de roţi dinţate care se află pe acelaşi arbore. ~ de aterizare (sau de amerizare) ansamblu de dispozitive cu ajutorul cărora un avion (sau un hidroavion) alunecă pe pământ (sau pe apă). ~ anterior (sau ~ posterior) partea de dinainte (sau de dinapoi) a unui animal. /<fr. train