ŢUR interj. (Var.) Zur.

TUR¹, tururi, s.n. 1. Mişcare circulară a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix, efectuată până la revenirea în punctul de plecare; înconjur; (sport) distanţă egală cu lungimea pistei, considerată de la punctul de plecare al sportivului; mişcare liniară pe un traseu, cu revenirea la punctul de plecare; tură¹ (2). ♦ Tur-retur sau tur şi retur = dus şi întors, plecare şi sosire. Tur de orizont = observare succesivă, cu un instrument optic sau cu ochiul liber, a unei regiuni, a unei porţiuni de teren etc., de obicei cu scopul de a întocmi un plan, o schiţă etc.; fig. privire de ansamblu asupra unei probleme. ♢ Expr. A trage primul tur de manivelă = a începe turnarea unui film. 2. Plimbare scurtă pe un anumit traseu; raită. ♦ Acţiune, iniţiativă, întreprindere care cere efort, perseverenţă, îndemânare. Un tur de forţă. 3. Parte dintr-o competiţie sportivă organizată după anumite norme, constând dintr-un şir de etape, care reprezintă prima jumătate din totalul etapelor. ♦ Întrecere sportivă, mai ales de ciclism, în cursul căreia se parcurge un circuit pe distanţă lungă, cu scurte opriri. 4. (La jocul de cărţi) Ciclu de jocuri în care fiecare partener distribuie, pe rând, cărţile. [Pl. şi: ture] – Din fr. tour.

TUR², tururi, s.n. (Fam.) Parte a pantalonilor care acoperă regiunea dorsală a corpului; p. ext. partea dorsală a corpului omenesc. – Din scr. tur.

TUR s. (fam.) fund. (~ul pantalonilor.)

TUR s. 1. (FIZ.) tură. (~ periodic al unui corp.) 2. înconjur. (Face un ~ al stadionului.) 3. raită, tură, (reg.) otrocol. (Fac un ~ prin oraş.) 4. pasă. (~ la jocul de cărţi.)

tur (mişcare circulara, parte a pantalonilor) s. n., pl. túruri

ţur interj.

TUR¹ ~uri n. 1) Mişcare circulară completă a unui corp în jurul unui ax sau al unui punct fix; turaţie. 2) Mişcare liniară pe un anumit traseu cu revenire la punctul de plecare. ♢ ~ retur (sau ~ şi retur) dus şi întors. 3) Plimbare scurtă pe un anumit traseu. A face un ~. 4) Parte a unei competiţii sportive, reprezentând jumatate din totalul etapelor acesteia. 5) Ciclu de partide în care fiecare partener distribuie pe rând cărţile de joc (până ajunge rândul iarăşi primului jucător). /<fr. tour, germ. Tour

TUR² ~uri n. rar Parte a pantalonilor bărbăteşti care acoperă regiunea dorsală a corpului. /cf. sb. tur