TURMENTÁ, turmentez, vb. I. Refl. şi tranz. (Livr.) A (se) îmbăta. – Din fr. tourmenter.

A se turmenta ≠ a se dezbăta

TURMENTA vb. v. îmbăta.

turmentá vb., ind. prez. 1 sg. turmentéz, 3 sg. şi pl. turmenteáză

A TURMENT//Á ~éz tranz. A face să se turmenteze. /<fr. tourmenter

A SE TURMENT//Á mă ~éz intranz. A ajunge în stare de ebrietate în urma consumului excesiv de alcool; a deveni beat; a se îmbăta. /<fr. tourmenter

TURMENTÁ vb. I. 1. refl., tr. (Liv.) A (se) îmbăta. 2. tr. A chinui, a înnebuni. [< fr. tourmenter].