UMIDITÁTE s.f. Proprietate a unui corp sau a unui mediu ambiant de a absorbi şi de a reţine o anumită cantitate de apă sau vapori de apă; însuşirea, starea a ceea ce e umed; umezeală (1). ♦ Cantitatea de apă pe care o conţine un material sau un mediu; spec. conţinutul în vapori (sau în picături) de apă ori în cristale de gheaţă al atmosferei. – Din fr. humidité, lat. humiditas, -atis.

Umiditate ≠ uscăciune

UMIDITÁTE s. 1. v. umezeală. 2. v. jilăveală.

umiditáte s. f., g.-d. art. umidităţii

UMIDITÁT//E f. 1) Grad de saturaţie cu umezeală. ~ea aerului. 2) Lichid reţinut de un corp solid sau de un mediu. ~ea solului. /<fr. humidité, lat. humiditas, ~atis