UNGHÉR, unghere, s.n. 1. Porţiune dintr-o încăpere cuprinsă între extremităţile reunite a doi pereţi alăturaţi; colţ. ♦ Loc retras, ascuns; cotlon. 2. (Pop.) Dulap triunghiular care se aşază pe colţ. – Lat. *anglarius (= angularius).

UNGHÉR s. colţ, cotlon, unghi, (reg.) corn, cot, (Olt. si Transilv.) ungheţ. (Se afla în ~ul cel mai ascuns al odăii.)

unghér s. n., pl. unghére

UNGHÉR ~e n. 1) Parte a unei încăperi, unde se unesc doi pereţi formând un unghi; colţ. 2) Loc retras, ascuns. /<lat. anglareus