URÉTRĂ s.f. v. uretru.

URÉTRĂ s. (ANAT.) canal urinar, cilindru urinar.

urétră s. f. (sil. -tră), g.-d. art. urétrei; pl. urétre

URÉTR//Ă ~e f. (la om şi la mamifere) Canal membranos prin care se elimină urina din organism. [G.-D. uretrei] /<fr. uretre

URÉTRĂ s.f. Canal prin care se scurge urina din vezica urinară în afară. // (În forma uretr-, uretro-) Element prin de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) uretră“, „uretral“. [Var. uretru s.n. / < fr. urètre, cf. gr. ourethra].