VÉLĂ, vele, s.f. Pânză de corabie, care asigură deplasarea navei sub acţiunea vântului; p. ext. corabie, ambarcaţie cu pânze. ♦ (La pl.) Sport care se practică cu ajutorul ambarcaţiunilor cu pânze. – Din it. vela.

VÉLĂ s. v. velier.

VÉLĂ s. (MAR.) pânză, (înv.) vetrelă, vintrea. (Corabie cu două ~.)

vélă s. f., g.-d. art. vélei; pl. véle

VÉL//Ă ~e f. 1) Pânză care, sub acţiunea curenţilor de aer, asigură deplasarea unei nave. 2) la pl. Sport practicat cu ambarcaţii cu pânze. /<it. vela

VÉLĂ s.f. Pânză de corabie; (p. ext.) ambarcaţie cu pânze. ♦ (La pl.) Sport sau agrement practicat pe ambarcaţii cu pânze. [< it. vela].