VENERÁŢIE s.f. Respect profund, stimă deosebită, preţuire adânc respectuoasă pentru cineva sau ceva. [Var.: (înv.) veneraţiúne s.f.] – Din fr. vénération, lat. veneratio, -onis.

VENERÁŢIE s. v. adoraţie.

veneráţie s. f. (sil. -ţi-e), art. veneráţia (sil. -ţi-a), g.-d. veneráţii, art. veneráţiei

VENERÁŢIE f. Respect deosebit faţă de o persoană pentru meritele sau calităţile sale; stimă adâncă. [G.-D. veneraţiei] /<fr. vénération, lat. veneratio, ~onis

VENERÁŢIE s.f. 1. Respect pios pentru ceea ce este considerat sacru. 2. Respect profund pentru o anumită persoană. [Gen. -iei, var. veneraţiune s.f. / cf. fr. vénération, lat. veneratio].