VERÓS, -OÁSĂ, veroşi, -oase, adj. (Livr.) Necinstit, suspect. – Din fr. véreux.

VERÓS adj. v. incorect, necinstit, necorect, neonest.

VERÓS adj. dubios, suspect. (Afaceri, speculaţii ~oase.)

verós adj. m., pl. veróşi; f. sg. veroásă, pl. veroáse

VER//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre persoane) Care se ocupă cu afaceri necinstite. Avocat ~. 2) (despre manifestări ale persoa-nelor) Care trezeşte suspiciuni; care dă de bănuit; suspect; îndoielnic; dubios. Acţiune ~oasă. /<fr. vereux

VERÓS, -OÁSĂ adj. Care se ocupă cu afaceri necinstite; necinstit, suspect; stricat. [Cf. fr. véreux].