ZBÂRNÂITOÁRE s. 1. (Olt. şi Munt.) sfârlează. (~ făcută din cărăbuş.) 2. v. morişcă. 3. v. vâjâitoare.

zbârnâitoáre s. f., g.-d. art. sbârnâitórii; pl. zbârnâitóri

ZBÂRNÂIT//OÁRE ~óri f. 1) Fâşie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care, în bătaia vântului, zbârnâie; vâjâitoare. 2) Ju-cărie constând dintr-o scândurică subţire, legată la un capăt cu o sfoară, care, în timpul rotirii, zbârnâie. [Sil. -nâ-i-] /a zbârnâi + suf. ~toare