|
zbici. 11 rezultate gasite
ZBICÍ1, zbicesc, vb. IV. Refl. şi tranz. A (se) usca (la suprafaţă); a (se) zvânta. – Et. nec.
ZBICÍ2, zbicesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Reg.) A (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o strânsoare. – Et. nec.
ZBICI3 s.n. (Înv. şi reg.) Bici. – Pref. s- + bici.
ZBICÍ1, zbicésc, vb. IV. ~ (din sb. zbječi se = a se strânge, a se zgârci)
ZBICI3, zbíce, s.n. (Banat, Trans.) ~ (s- expresiv + bici)
ZBICÍ vb. v. usca.
zbicí (a se usca, a se smuci) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. zbicésc, 3 sg. zbicéşte, imperf. 3 sg. zbiceá; conj. prez. 3 sg. şi pl. zbiceáscă
A ZBIC//Í ~ésc tranz. A face să se zbicească; a zvânta. /Orig. nec.
A SE ZBIC//Í se ~éşte intranz. A se usca puţin (la suprafaţă); a se zvânta. /Orig. nec.
Baza de date folosita este sub licenţă GPL şi a fost preluată de pe dexonline.ro. Ea poate fi downloadată de aici sau de aici
|
|