ŞIROÍRE, şiroiri, s.f. 1. Acţiunea de a şiroi² şi rezultatul ei. 2. (Geol.) Fenomen de eroziune superficială, provocat de firişoarele de apă care provin din precipitaţii atmosferice şi care se scurg pe un teren în pantă; spălare. – V. şiroi².

ŞIROÍRE s. v. eroziune.

şiroíre s. f., g.-d. art. şiroírii; pl. şiroíri

ŞiroÍr//e ~i f. 1) v. A ŞIROI. 2) geol. Eroziune superficială a solului cauzată de scurgerile de apă care provin din precipitaţii. /v. a şiroi