RETRIBÚŢIE, retribuţii, s.f. (Ieşit din uz) Salariu. – Din fr. rétribution.

RETRIBÚŢIE s. 1. v. salariu. 2. câştig, salariu. (~ medie pentru munca de înaltă calificare.) 3. v. plată.

retribúţie s. f. (sil. -tri-, -ţi-e), art. retribúţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. retribúţiei; pl. retribúţii, art. retribúţiile (sil. -ţi-i-)

RETRIBÚŢI//E ~i f. înv. Plată în bani acordată cuiva pentru prestarea unei munci; salariu; remunerare; leafă. [G.-D. retribuţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. rétribution

RETRIBÚŢIE s.f. Plată în bani pentru o muncă prestată; remuneraţie. [Gen. -iei, var. retribuţiune s.f. / cf. fr. rétribution, lat. retributio].