BRUTÁR, brutari, s.m. Persoană care fabrică sau vinde pâine; jimblar. – Brut (reg. „pâine neagră“) + suf. -ar.

BRUTÁR s. (rar) pâinar, (Ban., Transilv. şi Maram.) pec, pecar, (Mold., Bucov. şi Ban.) pitar, (înv., în Transilv.) şuteu. (~ul face pâine.)

brutár s. m., pl. brutári

BRUTÁR ~i m. 1) Lucrător specializat în fabricarea pâinii. 2) Vânzător într-o brutărie. 3) Proprietar al unei brutării. /brut + suf. ~ar