CIREÁDĂ, cirezi, s.f. Grup numeros de animale cornute mari; ciurdă – Din sl. črĕda.

CIREÁDĂ s. turmă, (rar) cârd, (pop.) ciurdă, (înv. şi reg.) tamazlâc, (prin Mold., Bucov., Maram. şi Ban.) botei, (Olt. şi Transilv.) ciopor, (Mold.) tabun. (O ~ de vite.)

cireádă s. f., g.-d. art. cirézii; pl. cirézi

CIR//EÁDĂ ~ézi f. 1) (mai ales de vite cornute) Grup de animale de acelaşi fel care umblă împreună; turmă; cârd. O ~ de vaci. 2) peior. Mulţime neorganizată de persoane; gloată. [G.-D. cirezii; Sil. -rea-dă] /<sl. ţrĕda

cireádă (-ézi), s.f. – Grup de animale cornute mari. Sl. črĕda (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Lexicon, 1124; Cihac, II, 56; Conev 57); cf. bg. črŭdŭ, cr. črid, sb., slov., ceh. čreda, pol. czereda, rus. čereda, mag. csorda. De la această ultimă formă provine dubletul ciurdă, s.f. (grup de animale cornute mari; mulţime). Cf. cîrd. – Der. ciurdar, s.m. (văcar); cirezar, s.m. (negustor care se ocupă cu cumpărarea şi vînzarea vitelor); cirezar, adj. (care aparţine unei cirezi).