CODICÍL, codicile, s.n. Act întocmit în formă testamentară prin care se modifică sau se completează conţinutul iniţial al unui testament. – Din fr. codicille, lat. codicillus.

CODICÍL s. (JUR.) (înv.) catastişel, răvăşel. (~ la un testament.)

codicíl s. n., pl. codicíle/codicíluri

CODICÍL ~e n. jur. Parte suplimentară a unui testament, adăugată după legalizarea acestuia. /<fr. codicille lat. codicillus

CODICÍL s.n. Adaos, îndreptare ulterioară la un testament. [Pl. -le, -luri, (s.m.) -li. / < fr. codicille, cf. lat. codicillus].

CODICÍL s. n. adaos, modificare ulterioară la un testament. (<fr. codicille, lat. codicillus)