CONDENSATÓR, condensatori, s.m. 1. Aparat care serveşte la lichefierea unei mase de vapori în vederea recuperării lichidului din care au provenit sau a eliminării unor componenţi volatili. 2. Sistem de două conductoare separate printr-un mediu izolant sau prin vid, servind la acumularea de electricitate statică. ♢ Condensator variabil = condensator a cărui capacitate poate fi variată prin deplasarea relativă a armăturilor lui. – Din fr. condensateur.

condensatór s. n., pl. condensatoáre

CONDENSAT//ÓR ~oáre n. 1) Dispozitiv destinat condensării vaporilor de apă sau de alt lichid prin răcire la o anumită presiune. 2) Dispozitiv folosit pentru a acumula electricitate statică. ~ electric. /<fr. condensateur

CONDENSATÓR s. n. 1. aparat, recipient pentru condensarea unei mase de vapori cu un agent de răcire. 2. sistem de două conductoare, izolate printr-un dielectric, la înmagazinarea de electricitate statică. (<fr. condensateur)

CONDENSATÓR s.n. 1. Aparat folosit pentru condensarea unei mase de vapori. 2. Sistem de două conducte izolate, care serveşte la înmagazinarea de electricitate statică. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. condensateur].