CORIÁNDRU, coriandri, s.m. Plantă erbacee anuală din familia umbeliferelor, cu flori albe sau roz, cu miros pătrunzator şi fructe în formă de globuleţe, bogate în uleiuri eterice, fapt pentru care seminţele uscate se întrebuinţează în industria farmaceutică, a parfumurilor sau drept condiment (Coriandrum sativum). [Pr.: -ri-an-] – Din ngr. koríandron.

CORIÁNDRU s. (BOT.; Coriandrum sativum) (reg.) chimen, puciognă, buruiană-pucioasă, piper-alb.

coriándru s. m. (sil. -ri-an-), art. coriándrul; pl. coriándri

CORIÁNDR//U ~i m. Plantă erbacee anuală ale cărei seminţe se întrebuinţează drept condiment în industria alimentară şi în farmaceutică. [Sil. -ri-an-] /<ngr. koriandron

CORIÁNDRU s.m. (Bot.) Plantă din regiunea mediteraneană, cu flori mici, de culoare albă sau roz, grupate în umbele compuse. [Pron. -ri-an-. / < fr. coriandre, cf. gr. koriandron].