DEBUTÁ, debutez, vb. I. Intranz. A-şi face debutul într-o carieră, pe scenă etc.; (despre un autor) a publica prima lucrare. – Din fr. débuter.

DEBUTÁ vb. 1. v. începe. 2. a se deschide, a începe. (Concertul a ~ cu ...)

debutá vb., ind. prez. 1 sg. debutéz, 3 sg. şi pl. debuteáză

A DEBUT//Á ~éz intranz. 1) (despre persoane) A-şi face debutul. 2) (despre acţiuni) A se manifesta prin primele semne caracteristice. /<fr. débuter

DEBUTÁ vb. I. intr. A-şi face debutul pe scenă, într-o activitate etc.; a începe (o carieră, o profesiune). [< fr. débuter].