EST s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în partea unde răsare soarele, opus vestului; loc pe orizont unde răsare soarele; p. ext. regiune situată în locul unde răsare soarele; răsărit¹, orient. – Din fr. Est.

Est ≠ apus, asfinţit, vest

EST s. orient, răsărit, (pop.) soare-răsare, (reg.) răsai, răsăriş, zorit, (înv.) ost. (Spre ~.)

est s. n.; simb. E

EST n. (în opoziţie cu vest) 1) Parte a orizontului de unde răsare Soarele; răsărit. 2) Punct cardinal care corespunde acestei părţi a orizontului; răsărit. ♢ De ~ estic. /<fr. est

EST s.n. Unul dintre cele patru puncte cardinale; răsărit, orient. [< fr., it. est, cf. engl. east].

est un fraier ba rahatule saati dea sperma pe vene