EXPLICATÍV, -Ă, explicativi, -e, adj. Care explică; explicator. ♦ Notă explicativă = explicaţie, de obicei în josul paginii, în care se dau relaţii în legătură cu textul sau cu un cuvânt din text. Dicţionar explicativ = dicţionar în care sunt explicate sensurile şi întrebuinţarea cuvintelor. – Din fr. explicatif.

EXPLICATÍV adj. 1. lămuritor, (înv.) desluşitor, explicator. (O notă ~.) 2. v. lămuritor.

explicatív adj. m., pl. esplicatívi; f. sg. explicatívă, pl. explicatíve

EXPLICATÍV ~ [ (~i, ~e) Care explică. ♢ Dicţionar ~ dicţionar care explică sensul cuvintelor. [Sil. ex-pli-ca-tiv] /<fr. explicatif

EXPLICATÍV, -Ă adj. Care serveşte la explicarea a ceva. ♢ Notă explicativă = explicaţie a unui cuvânt, a unei chestiuni în legătură cu un text (care se dă de obicei în josul paginii); dicţionar explicativ = dicţionar în care sunt explicate cuvintele pe sensuri. [< fr. explicatif, lat. explicativus].