FAN, fani s.m. (Livr.) Admirator entuziast, pasionat, al unei vedete, al unei mişcări artistice; simpatizant. – Din engl., fr. fan.

FÂN s.n. Iarbă cosită şi uscată, servind ca nutreţ pentru vite; fânaţ. – Lat. fenum.

FÂN s. v. firuţă, şovar-de-munte.

fan s. m., pl. fani

fân s. n., pl. fânuri

FÂN ~uri n. Nutreţ din iarbă cosită şi uscată. ♢ Ori ~, ori paie una din două; sau una, sau alta. /<lat. fenum

FAN ~i m. Admirator pasionat al unei vedete, al unei mişcări artistice; simpatizant. /<engl., fr. fan

FAN s.m. (Anglicism) Tânăr admirator al vedetelor ecranului sau ale cântecului; suporter al muzicii de jaz v. aligator (2) [în DN]. [< it., fr., engl. fan < engl. fanatic].

fan, fánuri, s.n. (înv.) cutie de lanternă, de felinar.