FEROMAGNETÍSM s.n. 1. Proprietate a unor metale de a fi atrase puternic de câmpul magnetic şi de a căpăta astfel o magnetizare permanentă, intensă şi de acelaşi sens cu câmpul magnetic. 2. Ansamblul fenomenelor feromagnetice. – Din fr. ferromagnétisme.

feromagnetísm s. n.

FEROMAGNETÍSM n. fiz. 1) Caracter feromagnetic. 2) Totalitate a fenomenelor feromagnetice. /<fr. ferromagnétisme

FEROMAGNETÍSM s.n. 1. Proprietate a corpurilor de a fi feromagnetice. 2. Capitol al fizicii în care se studiază proprietăţile corpurilor feromagnetice. [< fr. ferromagnétisme].