GUVERNÁ, guvernez, vb. I. Tranz. A conduce, a administra, a dirija un stat, un popor. ♦ (Rar) A conduce, a îndruma conduita cuiva. ♦ (Gram.) A impune, a cere un anumit caz, o anumită construcţie. – Din fr. gouverner.

GUVERNÁ vb. a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a stăpâni, (înv. şi pop.) a oblădui, (înv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocârmui, a povăţui. (A ~ ţara în pace.)

guverná vb., ind. prez. 1 sg. guvernéz, 3 sg. şi pl. guverneáză

A GUVERN//Á ~éz tranz. 1) (state, popoare) A dirija stând în fruntea guvernului; a cârmui. 2) (persoane sau conduita lor) A susţine cu sfaturi, cu recomandaţii; a povăţui; a sfătui; a îndruma; a învăţa. /<fr. gouverner

GUVERNÁ vb. I. tr. 1. A conduce un stat, un popor. 2. A menţine sau a schimba direcţia de deplasare a unei nave cu ajutorul cârmei. [Cf. fr. gouverner, it. governare].