JULÍ, julesc, vb. IV. Refl şi tranz. A (se) răni uşor, jupuindu-şi pielea; a (se) zdreli. – Din bg. žulja.

JULÍ vb. a (se) jupui, a (se) zdreli, a (se) zgâria, (pop.) a (se) beli, a (se) stropşi, (înv. şi reg.) a (se) rujdi, (prin Olt.) a (se) mezdri. (Şi-a ~ pielea de la deget.)

julí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. julésc, imperf. 3 sg. juleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. juleáscă

A JUL//Í ~ésc tranz. (pielea, diferite organe) A face să se julească; a zdreli. /<bulg. žulja

A SE JUL//Í mă ~ésc intranz. (despre persoane) A se răni uşor la suprafaţă; a se zdreli; a se jupui. /<bulg. žulja