PIETÍN s.n. 1. Boală contagioasă la oi, care se manifestă prin răni dureroase la picioare, pricinuind distrugerea progresivă a unghiilor. 2. Boală a cerealelor, provocată de unele ciuperci, cere duce la înnegrirea părţii bazale a tulpinilor, la pălirea, îndoirea şi căderea plantelor. [Pr.: pi-e-] – Din fr. piétin.

PIETÍN s. (MED. VET.) (reg.) şchiop. (~ la oi.)

pietín s. n. (sil. pi-e-)

PIETÍN n. 1) Boală contagioasă a oilor care se manifestă prin răni pe picioare ce duc la căderea unghiilor. 2) Boală a cerealelor manifestată prin înnegrirea paiului la baza tulpinii care provoacă îndoirea şi căderea acestuia. [Sil. pi-e-] /<fr. piétin

PIETÍN s.n. 1. Boală contagioasă la oi, manifestată prin răni la picioare, care provoacă căderea unghiilor. 2. Boală a cerealelor care provoacă atrofierea sau căderea acestora. [Pron. pi-e-. / < fr. piétin].