PROHIBÍ, prohibesc, vb. IV. Tranz. A opri, a interzice (producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri) printr-o lege sau printr-o măsură de ordin administrativ. – Din fr. prohiber, lat. probibere.

PROHIBÍ vb. a interzice, a opri, (înv.) a popri. (A ~ vânzarea băuturilor alcoolice.)

prohibí vb., ind. prez. 1 sg. prohibésc, 3 sg. prohibéşte, imperf. 3 sg. prohibeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. prohibeáscă

A PROHIB//Í ~ésc tranz. (producerea, vânzarea, importul sau exportul unor mărfuri) A interzice în mod oficial. /<fr. prohiber, lat. prohibere

PROHIBÍ vb. IV. tr. A interzice, a opri vânzarea, importul sau exportul unor mărfuri. [< fr. prohiber, cf. lat. prohibere].