STRUNG, strunguri, s.n. Maşină-unealtă cu ajutorul căreia se execută operaţia de rotunjire, de filetare, de găurire, de zimţuire etc. prin aşchiere a unei piese. – Din sl. strungŭ.

strung s. n., pl. strúnguri

STRUNG ~uri n. tehn. Maşină-unealtă pentru prelucrarea prin aşchiere a unor piese (de metal, de lemn etc.) în procesul unei mişcări de rotaţie. ~ automat. A da la ~. /<sl. strungu