TELEPATÍE s.f. Facultate psihologică (contestată de unii) atribuită unor oameni de a percepe fenomene care nu sunt în raza simţurilor, precum şi de a transmite gândul la mare distanţă, fără intermediul organelor de simţ obişnuite; percepere a fenomenelor şi a gândurilor de la distanţă. – Din fr. télépathie.

telepatíe s. f., art. telepatía, g.-d. telepatíi, art. telepatíei

TELEPATÍE f. Fenomen psihic (neaprobat de ştiinţă) de transmitere a gândurilor şi sentimentelor la distanţă; comunicare extrasenzorială. [G.-D. telepatiei] /<fr. télépathie