ÎNFIERÁ, înfierez, vb. I. Tranz. 1. A însemna un animal cu ajutorul fierului înroşit. 2. Fig. A condamna cu toată severitatea, a osândi în public; a stigmatiza. – În + fier.

ÎNFIERÁ vb. 1. (reg.) a săgni, (înv.) a pecetlui, a semna. (A ~ un animal domestic.) 2. v. stig-matiza. 3. v. dezaproba.

înfierá vb. (sil. -fie-), ind. prez. 1 sg. înfieréz, 3 sg. şi pl. înfiereáză

A ÎNFIER//Á ~éz tranz. 1) (animale) A însemna cu un fier roşu; a marca printr-o danga; a dăngălui. ~ un mânz. 2) fig. (persoane, fapte etc.) A condamna în mod public; a osândi; a stigmatiza; a blama. /în + fier

înfierá pers. 3 sg. înfieréază, vb. I (reg., înv.) 1. (despre păr, mustăţi) a începe să crească, a da, a miji. 2. (despre oala pusă la foc) a da în fiert (când se ridică bulbucii la suprafaţa apei).