ÎNROLÁ, înrolez, vb. I. Refl. şi tranz. A (se) înscrie în rândurile armatei; p. ext. a (se) înscrie într-o organizaţie, într-un partid; a (se) înregimenta. – Din fr. enrôler.

ÎNROLÁ vb. 1. (MIL.) a încorpora, a recruta, (înv. şi pop.) a scrie, (Transilv.) a cătăni, a conscrie, (prin nordul Transilv.) a şorozi, (înv., prin Transilv. şi Bucov.) a asenta. (I-a ~ la infanterie.) 2. (MIL.) a intra, a merge. (Se ~ în armată.) 3. v. înregimenta.

înrolá vb., ind. prez. 1 sg. înroléz, 3 sg. şi pl. înroleáză

A ÎNROL//Á ~éz tranz. 1) A înscrie în efectivul armatei; a încadra într-o unitate militară; a încorpora; a angaja. 2) A introduce într-o grupare; a înregimenta. /<fr. enrôler

ÎNROLÁ vb. I. tr., refl. A (se) angaja în armată. ♦ (Fig.) A (se) înscrie (într-o organizaţie, într-un partid); a (se) înregimenta. [< fr. enrôler].